Noi cu Cioran și Brâncuși, ei cu brânza mucegăită

Într-o emisiune difuzată acum două săptămâni trecută pe postul francez de televiziune Europe 1 la întrebarea moderatorului ”ce fac 85% dintre români” invitații au dat o serie de răspunsuri la limita decenței cum ar fi ”cerșesc”, ”învață să se spele” sau ”se alfabetizează”. Oricât de mult am încerca să le facem pe plac francezilor, nu reușim un lucru, să ne înghesuim în procentul de 15% pentru că suntem un popor prea mare pentru un procent atât de mic.

       Probabil noi, românii ne alfabetizam atunci când ei inventau parfumurile fine cu ajutorul cărora încercau să-și acopere mirosurile ”botocănoase”. Spre deosebire de noi, francezii consideră mucegaiul o delicatesă, noi preferăm grătarul.

       De asemenea, moderatorul emisiunii susținea ideea că același procent dintre români învață limba franceză pentru a cerși. Cea mai mare problemă a francezilor e aceea că ei de fapt nici nu știu de cine să se ia. Românii și țiganii sunt băgați în aceeași oală, apoi vorbesc, despre țigani, pe urmă revin la români, noi ce să mai credem? Încercăm să-i înțelegem, din moment ce o glumă de președinte precum Sarkozy este în fruntea poporului.

       Unul dintre cei mai mari francezi din toate timpurile a fost micuțul Napoleon Bonaparte, care nici măcar nu era francez, un italian adoptat și pe urmă idolarizat pentru că ei nu aveau altceva mai bun, ei nu știau decât să împrumute personalități, la fel cum au făcut-o cu Emil Cioran sau Constantin Brâncuși, doi francezi care de fapt sunt români. Și totuși cine sunt francezii ăștia? Dacă mergi în Paris și îi cauți

nu-i găsești decât la moschee.

       E trist că asemenea jigniri și remarci xenofobe se fac în anul 2011 într-o Europă care ar trebui să fie mai unită ca niciodată, iar acest lucru arată încă o data faptul că niciodată nu vom putea fi la un nivel din moment ce un membru se crede mai sus sau mai cu moț decât celălalt. În acest caz, francezii au moțul, un moț pe care și l-au pus singuri, unul curat, spălat, corect din punct de vedere gramatical și unul care nu cerșește, care nu stă cu mâna întinsă la un colt de stradă și spune   "S'il vous plait, Monsieur".

       Emil Cioran spunea ”Între o palmă și o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma”, vorbele francezilor au fost mai mult jignitoare și au durut mai mult are decât o palmă, iar noi le batem obrazul și preferăm să le dăm azi o palmă echivalentă cu 15% din poporul roman, partea care nu învață limba franceză.